Antepostscriptum

Mămăliga lui Cupidon

Posted on: 2010/08/20

Era un moment de criză în viaţa lui Cupidon. Zbura amărît din Franţa în Italia, din Italia în Brazilia şi din Brazilia în Spania. Din cînd în cînd, scotea laptopul din faretră, îl deschidea, iniţializa programul „InstantLove”, punea cursorul pe un orecare nume din coloniţa „female”, apoi făcea click pe oricare nume din coloniţa „male” şi apoi apăsa plictisit butonul „connect”. Şi pentru că era aşa de plictisit şi amărît, nu mai studia istoriile lor, care i se pareau identice, provocînd în acest mod joncţiuni bizare şi nepotrivite ce duceau la gîlceavă în familii şi ceartă între părinţi şi copii. Nu îl mai amuzau nici chiar legăturile realizate între membrii aceleaşi coloniţe şi pentru că îşi dădea seama că nu mai are tragere de inimă pentru profesia sa, se gîndea serios ca este timpul pentru o schimbare în viaţa sa. Şi cum se întîmplă de obicei în timpurile noastre, şi-a cumpărat o ciocolată „Kit Kat” şi şi-a spus „Let’s take a break!”. Şi s-a pornit aşa, ca un simplu muritor, să călătorească prin lume.
Tot mergînd aşa, a ajuns la hotarul unei ţărişoare necunoscută încă de dînsul. Nedumerit, Cupidon a scos GPS-ul din rucsac şi, cu o încruntare în priviri, a silabisit: „Republic of Mol-do-va”. Încă mai nedumerit, a scos laptopul, a încărcat harta regiunilor aflate sub raza sa de acţiune şi a numărat 190 de state, apoi a accesat Google şi a aflat că ONU recunoaşte 191 de state. De data aceasta, Cupidon a devenit întru totul alarmat. De atîtea sute de ani, aceste pămînturi au fost înconjurate de săgeţile dragostei!!! Cum a putut Comitetul Central al Tuturor Zeităţilor şi Divinităţilor să admită o asemenea eroare??? Ca un slujnic conştiincios al Binelui şi Frumosului, Cupidon a trimis imediat un e-mail la adresa Suportului Tehnic al Comitetului, pentru ai alerta asupra marii erori pe care au săvîrşit-o. Chiar s-a înviorat puţin, acum, că are treabă nouă, cu oameni noi şi, bucuros, aştepta răspunsul de la Comitet ca să treacă imediat la treabă. Răspunsul nu s-a lăsat mult aşteptat, iar citindu-l, Cupidon căpăta o înfăţişare din ce în ce mai descurajată: „Multstimate Cupidon, CCTZD vă informează că, datorită specificului comportamental, temperamental şi, în general, mental al muritorilor care populează această regiune, a fost necesară instituirea unei zeităţi aparte care să împrăştie Dragostea pe aceste pămînturi. Astfel, a fost istruit un tînăr, special în acest scop. Dar sosirea Dvs. pe aceste meleaguri este binevenită şi CCTZD îşi exprimă speranţa şi chiar Vă sugerează să profitaţi de această călătorie pentru un schimb eficient de experienţă cu colegul Dvs., Dragobete…”. „Cum, se gîndi descurajat Cupidon, eu nu sunt singurul Împărţitor de Dragoste pe lumea asta? Ce fel de Dragobete? Care schimb de experienţă?”. Şi porni, îndurerat de neîncrederea cu care a fost tratat de către Comitet, în căutarea acestui tînăr îndrăzneţ.
L-a găsit, foarte bine dispus, sub neîndoielnică influenţă a licorii lui Bachus, într-un cămin studenţesc de la UTM. Dragobete, cam nedumerit de vizita unui oaspete atît de neaşteptat şi cu o umbră de bănuială că acesta are misiunea de ai inspecta activitatea, l-a primit totuşi cu braţele larg deschise, aşa cum se cuvine după tradiţia locurilor pe care activa. Cupidon a fost cam surprins de neobişnuita ospitalitate cu care a fost primit de către rivalul său, dar cutele de pe fruntea sa au început să dispară pe măsură ce se golea sticla cu băutura fermecată. Atunci s-au mai dezlegat şi limbile şi Cupidon a început să-l descoase pe Dragobete depre ce face şi cum face el, cum munceşte el aici, dar şi să-l certe pentru un comportament atît de uşuratic. Şi Dragobete, ruşinat, a început să-i povestească. L-au trimis de la Comitet să înveţe tehnologiile avansate, aici, la UTM, ca să fie în rînd cu tendinţele internaţionale, dar el ştie că acestea nu-i sunt de nici un folos, că el îşi poate îndeplini misiunea pe acest pămînt cu cele mai arhaice metode. „Ei, nu mai spune?”, îl iscodeşte Cupidon. „Înţelegi, bade Cupidoane, a început Dragobete să-i tălmăcească, moldovenii iştea îs oameni tare năpăstuiţi. N-au ei timp de dragoste. Mereu sub vreo ocupaţie străină sau, mai nou, mereu prin electorale şi, după cum bine ştii, politica fiind o treabă mult mai intrigantă decît dragostea, iar ei fiind oameni mai întărtaţi decît alte noroade, nu-i puteam nicidecum pune pe dragoste. Ca să iubeşti, trebuie să fii cu inima curată, să nu-ţi mai fluiere alte gînduri prin cap, dar crezi că aici era posibil aşa ceva? Văzînd asta, i-am studiat eu amănunţit şi am găsit o singură soluţie…”. „Şi care-i ea?”, sare Cupidon de pe patul de sîrmă. „Mămăliga. Nu-i moldovean să nu fi mîncat măcar o dată în viaţă mămăligă. Şi să vezi ce transformare: moldovenii iubesc mămăliga mai mult ca orice, şi cînd stau în jurul ei, nu se mai gîndesc la nimic, sunt fericiţi. Şi iată, m-am gîndit eu să le strecor dragostea în mămăligă. Zis şi făcut! Aşa că cine a mîncat mămăligă, iubeşte zdravăn măcar o dată în viaţă.” „Mămăligă? Ce-i asta?”, întreabă înfocat Cupidon, „Învaţă-mă şi pe mine să fac mămăliga asta.”
Şi iată că schimbul de experienţă a început. Dragobete şi-a deschis repede PC-ul, a verificat lista de aşteptare şi a roşit! Tot dîndu-i cu licoarea lui Bachus, a ignorat o frumoasă pereche, tot de la UTM, chiar de sub nasul lui, din căminul în care locuia, care nicidecum nu-şi pot împletuci drumurile deja de vreo cîteva luni: i-au tras de mînecă şi prietenii şi singuri parcă, parcă au încercat, dar… nimic. Dragobete a ridicat sfios ochii spre Cupidon şi a bolmojit abia desluşit:
– Sesiunea, înţelegi…
– Nu ţi-i ruşine!!! Colegii tăi…
– Dacă aşa-i treaba, fac chiar eu o mămăligă şi-i invit la mine, pe ei şi pe prietenii lor. Că, de obicei, eu doar turnam dragostea prin mămăligi străine.
– Nu, strigă Cupidon, tu o să-mi spui cum, dar eu am s-o pregătesc.
Zis şi făcut. S-a dus Dragobete pe la vecini, a cerut făină de porumb şi nişte sare, apoi l-a luat pe Cupidon şi s-au dus la bucătaria de pe etaj. Sub instrucţiunile stricte a lui Dragobete, Cupidon a mestecat cu melesteul în mămăligă pînă s-a făcut roşu şi, cînd deja credea că nu mai are putere, Dragobete a zis: „Gata! Mămăliga e gata. Mă duc să aduc o picătură fermecată şi treaba-i făcută.” Pînă s-a dus Dragobete după picătură, Cupidon a turnat puţin şi din sticluţa lui: „Las’ să se iubească, dacă au aşteptat atîta!”
Seara, la masă s-au adunat mai mulţi prieteni, băieţi şi fete, şi toţi o aşteptau pe dînsa. Tînărul cu pricina, stătea abătut într-o parte şi aştepta cu înfrigurare în suflet. Ceilalţi erau bine dispuşi şi bucuroşi că au să înfulece azi pe cinste.
– Da’ cu ce ocazie organizezi tu petreceri, Dragoş? Că nu te ştim prea darnic, mai mult tu umblai pe la mămăligă prin odăi străine, îl ia peste picior unul din cei prezenţi.
– Ei, face Dragobete ruşinat, ce vorbeşti… Aşa, fără nici o ocazie, ca între prieteni. Iată, mi-a venit în ospeţie un vechi prieten, Cu… Cuzea!
– Aaaa… Te dai darnic pe lîngă patzanii din sat!
În acel moment a intrat şi fata cu pricina. Ca de obicei, a întîrziat cu vreo oră bună, aşa cum îi şade bine unei domnişoare respectabile, dar mai ales Nataliei, că altfel n-ar fi ea Natalia. Bineînţeles că s-a organizat astfel ca locul ei să fie lîngă B. şi s-au aşezat toţi voioşi la masă. Pe parcursul chefului, ochii lor se întîlneau tot mai des, tot mai îndrăzneţ şi tot mai arzători… Istoria tace asupra celor ce se întîmplau cu picioarele lor pe sub masă… După chef, toţi au rămas la o melodramă plîngăcioasă, „ca să întărească efectul”, i-a şoptit Dragobete lui Cupidon şi a stins lumina.
Ce a fost după aceea cunoaştem cu toţii, căci nu era posibil să nu observi pe coridoarele căminului o pereche atît de fericită că cei doi. … în puţinele momente cînd aceştia mai ieşeau din odaie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Arhive

De vă e foame

%d blogeri au apreciat asta: