Antepostscriptum

RALUCA. Începutul.

Posted on: 2010/10/28

23.25 Gata. Simt ceva cald pe burtă, ceva care se mişcă. În jur toţi vorbesc cu mine, dar eu nu am desluşit decît ceea ce mi-a spus soţul meu cînd s-a apropiat, însă imediat am uitat şi asta. Îmi dau seama că şi eu spun ceva, dar ce?… Văd cum nişte mîini îmi iau ceva cald de pe burtă şi cum se îndepărtează…

2.10 O soră medicală se apropie de patul meu să-mi propună să mă conducă la duş.
– Dacă reveniţi în zece minute, am să vă fiu recunoscătoare…
– Da, desigur.
Caut cu privirea copilul. O pereche de ochişori măşcaţi mă opresc din căutări. Hlop, hlop! – mişcă din gene un îngeraş şi mă ţintuieşte cu privirea. Nu plînge, nici nu icneşte măcar, se uită doar la mine şi mă studiază. Am recunoscut aceşti ochi – ai tatei. A reuşit el oare să observe asta? Eu o privesc, ea mă priveşte – cuminţică, cuminţică. Îi sunt recunoscătoare că manifestul nostru de dragoste este reciproc.
Din saloanele spitalului răzbat scîncete şi plîns de copil, contemplarea noastră însă nu este deranjată de nimic pînă spre dimineaţă. Sora medicală ne-a privit cu înţelegere şi a închis timidă uşa.

Către orele 7 dimineaţa. Sunete. Telefonul meu e roşu şi la propriu şi la figurat. Cei mai apropiaţi îşi dau cu părerea în privinţa fetei. Principala întrebare pe care o ridică naşterea unui copil este: „Cu cine seamănă?” şi te apucă un pic gelozia, după o noapte de chinuri groaznice, să depistezi că fata ta seamănă cu cine vrei numai nu cu tine. Dar nu-i nimic, eu sunt setoasă doar de clipe de intimitate, ca cele de astă noapte, cu fiică-mea, şi încerc disperată să le pescuiesc printre vizitele medicilor şi sunetele telefonului.

Trei zile trec într-un haos spitalicesc destul de suportabil.

Ajunsă acasă înţeleg că cea mai frumoasă privelişte pentru ochiul meu este imaginea soţului beat de fericire, purtînd copilul nostru în braţe. Cît de banal arată fericirea…

Aceasta a fost partea lirică.

Urmează partea documentară: Fetelor, doare!

16 Răspunsuri to "RALUCA. Începutul."

Sa creasca sanatoasa si frumoasa, Raluca!
La partea lirica ai uitat sa mai adaugi de unde iti veni inspiratia pentru prenume🙂 Desigur, daca nu e o taina de familie😉

Felicitari pentru minunea voastra de bebelus! Cind ai copil mic zilele si noptile uneori trec greu dar anii trec foarte repede, asa ca savurati fiecare clipa!

ehh, am inceput sa vreau si eu bebe😀

Mulţumim pentru urări.
Soacră Mică, nu e taină de familie şi chiar mai mult, numele ales nu are nici măcar o istorie. Cît de banal n-ar suna – pur şi simplu acest nume a plăcut şi mamei (adică eu) şi tatei. :)Căutam pur şi simplu un nume românesc frumos. Şi l-am găsit.🙂

ah, am citit si am avut si eu parte de o clipa de fericire.
Minunat.. sa traiasca fetita!

Felicitari!Sa va traiasca si sa va bucurati de ea!

Felicitari pt puisor! Sa va fie sanatoasa. Asteptam sa nasti sa vad cu ce impresii vii. Ma asteapta si pe mine aceste „2 parti”🙂 peste cateva luni si am niste emotii imense. Felicitari si lu tati. Sunt sigura ca atunci cand iti vezi sotul cu omultetul ala mic in brate , te trec fiorii. Bravo!

Doare! dar ai sa vezi ca peste putin timp ai sa uiti cu desavirsire toate aceste dureri.Eu imi amintesc ca prin ceata prin ce am trecut,desi au fost 20 de ore pline.

Tania, la mine cam tot atît a fost. Eu uit greu, din păcate. Şi azi încă tresar prin somn, deşi a trecut mai mult de o săptămînă. Dar vreau neapărat să am doi copii. Nu pentru mine, pentru ei – să nu fie singuri pe lume, că părinţii nu-s veşnici. Eu am un frate şi sunt fericită că îl am. Cred că şi Raluca o să-şi dorească un frate sau o soră.
Iulia, mulţumesc pentru urări. Îţi doresc naştere uşoară ţie şi fă mişcare şi ascultă medicii, nu ca mine. Aşa poate îţi uşurezi cu ceva durerea.Eu am alergat la lucru pînă în nouă luni, dar asta nu se numeşte „mişcare sănătoasă”.
Dar, ce e mai important, merită să faci efortul acesta. Sunt întradevăr fericită!

Ăăăă… Moldova, n-ai anestezie epidurală?

are. am refuzat-o iniţial, dar cînd deja o ceream, nime nu mi-o dădea.

Să-ți trăiască! :-*

Felicitări!

Da că doare, uof… niș nu aminti :/

Ma bucur ca Raluca a iesit „in lume” si astept sa o vad. Ma gandeam la voi….bine ai venit, fetita cu ochii frumosi!!! Si chiar iti doresc viata sa ti-o umpli numai cu asa banalitati.

Raluca te aşteaptă, dragă Andriană!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Arhive

De vă e foame

%d blogeri au apreciat asta: