Antepostscriptum

O altfel de Mioriţă

Posted on: 2010/12/04

Balada aceasta este un pamflet. Orice asemănare cu personajele reale este absolut întîmplătoare şi pură coincidenţă.

Erau odată trei firme:

Una Moldoveancă

Alta Grecoaică

Şi a treia Turcoaică

Toate trei activau în acelaşi domeniu păşteau oile împreună. Numai că turma Moldovencei era mai mare, avea oi mai multe, mai mîndre şi mai cornute. Drept că era oleacă de stat şi din cauza asta cum behăia Mioriţa –  real, ireal; posibil, imposibil de realizat – Moldoveanca se aranja în poziţie de drepţi şi spunea ca Valera: „Faşim!”. Şi se apuca de făcut cu mijloacele Grecoaicei care îi deservea tehnic mulgea şi pieptăna oile, şi uneori pe turnurile pajiştea Turcoaicei, pentru că avea oi multe şi nu avea destul loc pentru ele. Şi iată cum lucrau ele împreună.

Mioriţa a dat comandă de o nouă rasă de oi. Moldoveanca a trecut la execuţie. Pentru asta avea nevoie de mijloacele Grecoacei, care să fie asamblate pe pajiştea Turcoaicei. Aşadar, Cel Mai Mare Păstor de la stîna Moldovencei a emis un ordin care a mers la Şeful de Departament, Şeful de Departament a luat cunoştinţă de ordin, s-a scărpinat după ceafă vreo două zile, apoi a emis o depeşă către Şeful Serviciului, Şeful Serviciului a înmînat-o Păstorului Principal, iar Păstorul Principal a dat-o spre execuţie Păstorului de Serviciu. Păstorul de Serviciu a sunat la Stîna Grecoaicei ca să ceară mijloacele necesare. Grecoaica Principală a sunat Păstorul Grec de Serviciu şi acela, fără nici o hîrtiuţă, a ieşit imediat pe teren, s-a dus pe pajiştea Turcoaicei şi a vrut să se apuce de lucru. Cînd însă a ajuns la locul cu pricina, a observat că Moldoveanca a uitat să pregătească ieslea pentru rasa nouă de oi, aşa că, Păstorul Grec de Serviciu, a pus laptopul bîta subţioară şi s-a întors la Grecoaică, de unde a sunat Păstorul Moldovean de Serviciu şi i-a adus la cunoştinţă situaţia.

Păstorul Moldovean de Serviciu şi-a pus mîinile în cap, a rostit pi moldovneşti: „Aaa, da, tocina…”, a scris o notă de serviciu şi a lăsat-o pe masa Păstorului Principal. Peste trei zile, Păstorul Principal a văzut-o, şi-a pus mîinile în cap, a rostit pi moldovneşti: „Blin, şi putaniţî” şi a alcătuit o depeşă pentru Şeful Serviciului. Acesta, la rîndul lui, a alcătuit alta pentru Şeful de Departament, care a fugit cu dînsa la Cel Mai Mare Păstor. El era la o adunare, aşa că Şeful de Departament a revenit peste două zile, Cel Mai Mare Păstor a ţipat la dînsul, a făcut o adunare cu toţi Şefii de Departament, l-a mustrat pe Şeful de Departament cu pricina, apoi a semnat depeşa şi a zis pi moldovneşti: „De executat, nemedleno!!!”. Şeful de Departament a luat ordinul cu semnătura şi a fugit într-un suflet la Şeful Serviciului să i-o înmîneze, a urlat la acesta, a făcut o adunare cu toţi Şefii din subordinea sa ca să le spună: „Uitaţi-vă, aşa nu se poate de făcut”, apoi a semnat şi el ordinul şi a adăugat pe el: „Urgent!” Şeful de Serviciu a fugit la Păstorul Principal, a urlat înmînîndu-i ordinul, acesta a plecat capul şi a fugit la Păstorul de Serviciu, care şi-a luat bîta şi s-a dus să pregătească locul. A ajuns la locul cu pricina, pe pajiştea Turcoaicei, s-a mai învîrtit în jurul pajiştei şi, spre seară, a pregătit ieslea.

Seara a sunat mîndru Grecoaicei şi i-a spus: „Eu gata. Rîndul vostru.” Grecoaica Principală i-a întins receptorul Păstorului de Serviciu, acela n-a ascultat pînă la capăt, a înhăţat bîta şi tot în aceeaşi seară era pe pajiştea Turcoaicei. Aici, mare minune – locul a fost gătit de Moldoveancă, numai că era orientat spre Sud, pe cînd el trebuia să fie orientat spre Nord, pentru că rasa de oi cu pricina trebuia să ocupe aria de acoperire nişa de piaţă dinspre Nord. Agitat, Păstorul Grec de Serviciu a fugit înapoi la Stîna Grecoaicei, a sunat Păstorul Moldovean de Serviciu şi i-a spus care-i chestia.

Păstorul Moldovean de Serviciu şi-a pus mîinile în cap, a rostit pi moldovneşti: „Aaa, da, tocina…”, a scris o notă de serviciu şi a lăsat-o pe masa Păstorului Principal. Peste trei zile Păstorul Principal a văzut-o……………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………….. …peste vreo săptămînă a ajuns la locul cu pricina, pe pajiştea Turcoaicei, s-a mai învîrtit în jurul pajiştei şi, spre seară, a pregătit ieslea.

Păstorul Grec de Serviciu, de data asta prevăzător, a întrebat: „Da boxa  unde o să configurăm mulgem oile e pregătită?” Păstorul Moldovean de Serviciu s-a scărpinat după cap, a dat din umeri şi i-a dat Păstorului Grec de Serviciu numărul de telefon al Şefului de Serviciu. Acela, alertat, cu mîna pe inimă, a promis că „mîine, крови из носа, boxa o să fie instalată”. Păstorul Grec de Serviciu, iarăşi prevăzător, întreabă: „Da o să fie conectată boxa la alimentare aparatul de muls?”, după care o auzit o tăcere expresivă în receptor, apoi „Aaaa”, apoi „Amuş notez”, apoi, pi moldovneşti „da, eu amuş mă razbiresc, da mîine po liubomu o să fie boxa.” Păstorul Grec de Serviciu a spus „OK” şi a închis. A doua zi nu s-a mai pornit spre pajiştea Turcoaicei, dar a sunat încă o dată Şeful de Serviciu Moldovean. Acela a tăcut semnificativ în receptor, apoi a zis „Aaaa”, apoi: „mîine, крови из носа, boxa o să fie instalată”. Mîine Păstorul Grec de Serviciu a sunat din nou, iar Şeful de Serviciu Moldovean, bucuros că are altă soluţie a ciripit: „Iaca Păstorul de Serviciu se porneşte, iar voi peste vreo cîteva ore vă porniţi şi pînă ajungeţi, boxa o să fie instalată.” Păstorul Grec de Serviciu a spus „OK” şi a sunat pe la amiază. După cum deja vă daţi seama, a auzit mai întîi tăcerea, apoi „Aaaa…”, apoi „iaka chiar amu se pornesc.” Păstorul Grec de Serviciu a spus „OK” şi a închis.

Spre seară, Şeful Moldovean de Serviciu sună, vădit bucuros, Păstorului Grec de Serviciu şi îi spune: „El a ajuns!” Păstorul Grec de Serviciu, prevăzător şi de data asta, sună Păstorul Moldovean de Serviciu să-l întrebe care-i situaţia. Acela, încurcat, spune că a ajuns prea tîrziu şi pajiştea Turcoaicei e închisă. Păstorul Grec de Serviciu, puţin iritat: „Păi, ai cheia, noi doar lucrăm împreună, Turcoaica ţi-a dat cheie.” Păstorul Moldovean de Serviciu: „Cheia asta e de vreo jumate de an la mine, dar Turcoiaca a schimbat de atunci broasca…”

Păstorul Grec de Serviciu a exclamat nervos: „Descurcă-te, la mine s-a terminat ziua de lucru.” şi a aruncat receptorul. Iar Păstorul Moldovean de Serviciu s-a scărpinat la ceafă şi a început să se gîndească cum să arunce boxa de jumate de tonă peste gardul Turcoaicei. Da’ gardul era ca la gospodari – înalt şi încă cu sîrmă ghimpata deasupra…

Şi de-a fi să mor

În cîmp de mohor…

Da’ Turcoaica şedea la birou stîna sa şi, moldovneşti grăind, se prikălea…

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Arhive

De vă e foame

%d blogeri au apreciat asta: