Antepostscriptum

Din nou, un An Nou

Posted on: 2013/01/04

În 2012 n-am făcut ceva cu ce m-aş putea mîndri.

În 2012 n-am făcut ceva de ce mi-ar părea rău.

Ba chiar cred că n-am făcut nici o greşeală în 2012.

Adică, în 2012, n-am făcut nimic. Ceea ce e rău.

În primul rînd, desigur: romanul (ştiu că cei care intră intenţionat, nu întîmplător, pe blogul meu sunt prietenii mei şi ştiu despre roman). I-am schimbat de-atîtea ori culoarea, forma, stilul, încît, pînă la urmă, m-am încurcat. În sfîrşit, mi-am dat seama că ceea ce trebuie să schimb e ideea. Cu această convingere l-am ucis. E mort de cel puţin jumătate de an. Dumnezeu să-l ierte! Nu spun „să-i fie ţărîna uşoară” pentru că încă nu l-am îngropat. Încă mai sper că e doar o comă care se prelungeşte prea mult. Nu, nu am luat nici o hotărîre pentru 2013, nu ştiu dacă voi reveni la el, dar ştiu că acest roman s-a maturizat undeva în interiorul meu şi nu trebuie să fac decît un efort, poate un supraefort ca să-mi adun gîndurile şi să-l pun pe foaie. Şi mai am nevoie de timp. Ştiu că e cea mai stupidă scuză.

În plus, cred că am avut parte, tot în acest lung an, de un declin emoţional care m-a dezechilibat, dar peste care totuşi am trecut.

Aşa că, să nu credeţi că am păşit disperată şi tristă în 2013. Dimpotrivă, cred că mi-am revenit, chiar cu puţin înainte de a păşi în noul an. La asta am vrut, de fapt, să ajung, pentru că…

… acest articol nu este despre mine. Este pentru oamenii pe care îi iubesc şi cărora le mulţumesc că îmi sunt alături… chiar şi atunci cînd sunt departe.

În primul rînd, Raluca şi Ion. Ei îmi împlinesc viaţa. Ei ştiu cît îi iubesc.

Ceilalţi cărora mă adresez sunt împrăştiaţi prin lume, dar au fost şi au rămas ai mei.

Natalia D. Eşti cea mai veche cunoştinţă a mea cu care menţin legătura. Dar nu pentru asta îmi eşti scumpă, ci pentru că, oricît de puţin aş vorbi cu tine, ştiu că mă înţelegi. Totuşi, îmi doresc să vorbim mai mult, în 2013.😉 Imaginea ta, în hanorac alb, cu 2 genţi mari pline de borcane goale, pe care le-ai spart exact în mijlocul străzii Kiev, într-o iarnă îndepărtată, cu drumuri lunecoase, rămîne nemuritoare în memoria mea. Îmi place transformarea pe care ţi-a adus-o Franţa în înfăţişare şi maniere – eşti o fată foarte frumoasă, Nataşa – şi îmi place că, în suflet, ai rămas aceeaşi. Baftă la examene! Şi să obţii ceea ce vrei, acolo unde vrei.

Andriana G. Tu eşti omul care ştie să vorbească frumos despre lucruri frumoase. Tu ştii să însufleţeşti, Andriana. Mai mult ca atît, ştii să inspiri. Ba chiar, aş spune, ştii să iubeşti. N-am să uit niciodată cum ai ajuns la nunta mea, necătînd la faptul că somnul (pe care-l iubeşti atît de mult şi te înţeleg) ţi-a jucat festa. Pentru mine acest moment a rămas în suflet aşa cum rămîn în memorie momentele de final de prin filmele romantice, în care, necătînd la obstacole şi coincidenţe neplăcute, eroul principal ajunge exact în momentul potrivit la destinaţie. Tu eşti omul de care nu mă tem să mă despart. Pentru că sunt convinsă, de fiecare dată, că nu este pentru totdeauna. Încă, îmi mai place inelul tău de logodnă. Fii fericită!

Natalia C. Tu ai două defecte: eşti deşteaptă şi eşti loială. Adică trei: eşti Desculţă. Poate din cauza aceasta eşti un om de o sensibilitate deosebită. Te-am comparat odată cu un calmant, dar cred că eşti mai mult decît atît – eşti (sunt sigură, acesta e secretul tău) un magician. Cred că poţi vrăji pe oricine. Tu mi-ai concretizat cîteva lucruri care pentru mine şi cred că pentru majoritatea din noi, păreau abstracte. Cel mai recent, mi-ai arătat pe degete cum anume se trăieşte clipa. Fenomenal! Cele cîteva lucruri interesante şi importante pe care le-am aflat în ultima vreme, sunt de la tine. Ceea ce-ţi doresc e să te debarasezi, fără regrete, de vechile dureri, pentru că perspectiva (măcar şi numai din cîte am observat eu) e (cel puţin) sexy😉 .

 

Acum, dacă e să mă întorc la 2012, cred că tot am făcut un lucru bun: am cununat o pereche de tineri. Asta a fost ceva cu totul neobişnuit pentru un om ca mine, care nu prea are încredere în asemnea tradiţii, dar totuşi îmi dau seama acum cît de bine mi-a venit acest eveniment. Faptul că mi-au căzut toate agrafele din coafură la nunta lor neobişnuită, de la al lor carusel şi a lor discotecă, nu m-a indispus defel. Pentru că anume ei sunt oamenii care îmi plac şi pentru care aş putea trece peste o serie de neîncrederi.  Ei sunt oamenii care nu mă plictisesc nici cînd tac. Pur şi simplu, îmi plac! (Saşa, eu nu spun asta numai pentru că anul acesta, tu ai fost Moş Crăciunul ideal😉 ). Ceea ce cred că e cel mai potrivit să vă doresc acum e:  să vă fie sănătos Darius (care nu-i exclus că apare pe lume chiar în momentul în care scriu aceste rînduri), iar pentru Anul Nou… în principiu, am vorbit despre asta de Revelion.🙂

LA MULŢI ANI, tuturor!

3 Răspunsuri to "Din nou, un An Nou"

dar.
ai uitat să scrii că în 2012 ai revenit în clubul robilor de bani🙂 poate de asta nici nu ți-ai terminat romanul

Nataşa, aiştea-s bani? „Clubul robilor” era suficient.🙂
Romanul oricum n-aveam să-l termin anul acesta, chiar dacă lucram zi de zi la el.

multumesc pentru cuvintele asa de frumoase si pentru urarea din suflet! am tot vrut sa iti spun ce bine ne-am simtit la voi in vizita si ce scurte au fost cele 2 ore.
Sa ai un an bun si rodnic, iar declinului emotional – buna exprimare – o sa-i schimbi tu panta. Nu-i nici o graba. Te pup🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Arhive

De vă e foame

%d blogeri au apreciat asta: