Antepostscriptum

Complot împotriva Vaticanului de Dan Kurzman

Posted on: 2015/02/23

Se pare că printre planurile diabolice ale lui Hitler s-ar fi numărat și complotul de răpire a lui Papa de Roma.

Motive ar fi fost cîteva, printre care dorința de dominație spirituală asupra popoarelor cucerite, precum și încercarea de evitare a condamnării publice a genocidului evreilor.

vatic

Personajele în jurul cărora se concentrează acțiunea cărții nu sunt însă Papa Pius al XII-lea și Hitler, dar acei oficiali germani care erau obligați să aducă planul lui Hitler la îndeplinire: generalul Wolff – comandantul SS din Italia, Himmler – șeful SS, ambasadorul german la Vatican – Weizsacker, colonelul SS – Eugen Dollman, comandantul militar suprem din Italia – feldmareșalul Kesselring. Aceste persoane,în frunte cu generalul Wolff, care ar fi trebuit să aducă la îndeplinire ordinul lui Hitler, sunt, în același timp, persoanele care au depus eforturi pentru contracararea acestui complot. Motivele acestor oameni importanți în ierarhia nazistă erau duplicitare și, prin acțiunile lor, nu doar încercau să oprească un plan pe care îl considerau nebunesc și dăunător Germaniei, dar sperau, totodată să-și salveze viețile atunci cînd Aliații aveau să cîștige războiul. Totuși, oricare ar fi fost scopurile lor, printr-o conjunctură încurcată de împrejurări, marcată de situații critice, pe muchie de cuțit (totuși o mie din cei opt mii de evrei au fost deportați, urmîndu-le alte victime, răzlețe; oamorîrea a cite 10 italieni pentru fiecare din cei 32 de polițiști germani morți într-o ambuscadă organizată de comuniști), acestora le reușește să evite răpirea Papei și jefuirea Vaticanului.

Cartea merge pînă la capăt cu descrierea războiului și a destinelor tuturor protagoniștilor cărții, fiind și o interesantă relatare istorică, pe lîngă descrierea captivantă a complotului.

Poziția Papei în toate aceste aceste crunte împrejurări, după părerea mea, o fost una lașă, pentru că, în favoarea arhivelor și comorilor de la Vatican, precum și încercînd să evite un presupus contraatac nazist împotriva Bisericii, a hotărît să nu protesteze public împotriva genocidului evreilor, deși consider că tocmai aceasta era datoria morală ce decurgea din puterea cu care fusese investit. S-a abținut de la condamnare și în favoarea visului lui de a negocia pacea între Aliați și Germania, fapt pentru care trebuia să păstreze neutralitatea. Visul așa și nu i s-a împlinit. La drept vorbind, ca să fiu sinceră pînă la capăt, cel mai mult m-a dezgustat faptul că acest Papă, care ar fi trebuit să fie doborît de cruzimea cu care naziștii organizau crime împotriva umanității, a fost aproape cucerit de generalul Wolff, în întîlnirea secretă cu acesta, cînd criminalul, care era mîna dreaptă a șefului SS din Germania și a cărui misiune de bază era să asigure transportul vagoanelor cu oameni la destinație, în lagărele morții, l-a asigurat că îl va proteja de planurile nebunești ale lui Hitler. (În fond, Papa era lipsit de curaj:  se spune că atunci cînd, în copilărie, unchiul său i-a spus povestea unui preot misionar care a fost crucificat de păgîni, el ar fi comentat: ”Da, mi-ar plăcea să fiu martir, dar fără cuie!”)

În timpul celei de-al doilea Razboi Mondial,și alte personalitati sus-puse au ales să nu condamne public genocidul evreilor, invocînd „o cauză mai mare”:  presedintele Roosvelt si prim-ministru Churchill au refuzat sa bombardeze camerele de gazare, argumentind ca aveau nevoie de toate avioanele pentru a lupta in razboi si ca doar victoria avea sa-i salveze pe evrei…

Atitudinea controversată a Papei este îndelung discutată în carte, dintr-o poziție obiectivă, menționîndu-se atît punctele de vedere ale criticilor, cît și ale susținătorilor acestuia. Desigur, e greu de presupus care ar fi fost consecințele condamnării publice a genocidului de către Papă, și e încă mai nedrept să fie judecate împrejurările obiective, complicate ale războiului, dar care ar mai fi sensul moral al religiei, dacă propăvăduitorii acesteia se dezic de una din cele zece porunci biblice – interdicția de a ucide?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Arhive

De vă e foame

%d blogeri au apreciat asta: