Antepostscriptum

Ediția a IV-a a Clubului Științific ”Evoluția”

Posted on: 2016/03/30

Eu sunt la a doua ediție a clubului sus-numit, el însuși fiind la a patra, iar bucuria mea de a profita de ocazia oferită- descoperirea de lucruri interesante și dezvoltarea personală, crește de la o ediție la alta. Nu îndrăznesc să Vă trag de mînecă, dar știu că eu am cititori puțini și buni și știu că, dacă îmi urmăriți blogul, avem ceva în comun, deci, pentru că Vă iubesc și nu Vă pot răsplăti cu nimic altceva pentru timpul pe care-l irosiți pentru a citi prostioarele înșirate de mine pe prezentul blog, Vă ofer îndemnul de a veni la întrunirile Clubului ”Evoluția”, ca să profitați și Voi de plăcerea de a Vă afla printre oameni inteligenți, oameni de știință, și a ieși din sistemul zilnic de informație inutilă, care ni se bagă pe gît, pentru a savura din adevărata știință.

Astăzi, la Clubul ”Evoluția” s-a vorbit despre evoluția textului spre hypertext (Elena Ungureanu) și despre tranzițiile epidemiologice (Octavian Sajen). De asemenea, Silvia Ursul ne-a prezentat un site interactiv de ornitologie (de fapt, pentru țara noastră este accesibilă doar informația despre păsări, site-ul fiind unul mult mai complex. Am să fac un update cu denumirea site-ului, mi-a scăpat.) și ne-a invitat la un eveniment de observare a păsărilor, sîmbătă – 2 aprilie (știați că 1 aprilie este Ziua Internațională a păsărilor? Nici eu.), precum și tradiționala prezentare a lui Dorian Furtună, de carte științifică, care de această dată a fost una pseudoștiințifică.

Cu ce m-am ales eu din seara aceasta? Cu o alinare referitor la un subiect la care m-am gîndit deseori. Dincolo de drepturile de autor și de egoismul fiecărui autor de a se identifica cu creația sa, creația însăși îți aparține numai dacă o păstrezi în sertar. Dacă ai publicat-o, ea aparține oricăruia dintre cititorii care au acces la ea și acesta este un lucru bun, mai mult ca atît, probabil că acesta este însuși sensul creației – de a răspunde nevoii persoanei de a se regăsi și a se alimenta din fructul care nu-i aparține, astfel crescînd spre noi înălțimi.

A doua alinare, referitor la texte, este că acestea sunt niște paraziți și orice text este inspirat din alte texte, și asta e ceva normal. Gata, sunt împăcată, după atîta timp de supărare referitor la faptul că George Călinescu și celebra lui Enigmă au fost învinuiți de plagiat după Balzac. Mare scofală! E ceva normal, acum o știu, și continuu să-l iubesc pe Călinescu mai mult decît pe Balzac, nu pentru că-i român, dar pentru că plagiatul  romanul, fie el și inspirat, i-a ieșit într-un mod care m-a cucerit.

În contextul prezentării despre hypertext, s-a discutat despre hypergîndire, ca un proces evolutiv potențial,  și s-au făcut presupuneri futuriste referitor la o ”rețea a gîndurilor”, în care gîndurile care circulă prin aceasta, ar putea fi accesate simultan.

În cadrul prezentării sale, Elena Ungureanu a vorbit mult despre Mircea Cărtărescu și romanul său Solenoid și atît de bine a vorbit, încît leșinam de nerăbdare să pun mîna pe el. Și am pus-o. Acum am două săptămîni ca să obțin titlul de cititor disciplinat și să-l citesc, astfel ca să-l pot întoarce în termen dnei Elena, căreia îi mulțumesc foarte mult pentru că a fost atît de drăguță cu mine ca să mi-l împrumute și să mă delecteze cu o conversație plăcută în drum spre casă.

Tema a doua, prezentată de Octavian Sajen, a fost la fel de captivantă. Am aflat despre ”epocile” stării de sănătate a populației, de la epidemii infecțioase, la boli cronice și s-ar putea să ajungem și la o ”epocă a sănătății perpetue”, dacă am avea norocul să trecem prin era sănătății tehnologizate, pericol care pe noi, moldovenii (cu ritmul actual de finanțare a proiectelor de sănătate, ce rămîn doar pe hîrtie), ne paște doar în cazul în care emigrăm într-o țară dezvoltată. De asemenea, pericolul foarte apropiat pe care îl are de suportat omenirea este rezistența la antibiotice, pericol care, după părerea speakerului, îl depășește pe cel al bolilor proriu-zise. În cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre foarte sensibila temă a vaccinării, în contextul în care tot mai multe persoane se dezic de aceasta, în ultimul timp, invocînd pericolele efectelor adverse. Am aflat că, de fapt, decizia unor persoane de a nu se vaccina poate afecta și persoanele vaccinate, dacă se trece de un anumit prag de nevaccinați (de cca 5-6%), fapt care ar permite totuși apariția și răspîndirea epidemiilor.

Cartea prezentată de Dorian se numește Расология ,  de Vladimir Avdeev și este, mai degrabă, o sursă de înțelegere a gîndirii rasiștilor, pentru persoanele cu un anumit nivel de cunoștințe, în scopul documentării pentru anumite studii, decît o recomandare pentru publicul larg. Asta deoarece autorul jonglează cu termeni și nume științifice într-un mod dibaci, astfel încît ar putea induce în eroare o persoană comună și l-ar putea convinge că concluziile din carte sunt bazate științific. Așadar, o carte periculoasă, interesantă (poate amuzantă) în măsura în care știi să lupți cu acest pericol prin cunoștinște aprofundate. Deci, nu pentru mine.

Eu citesc Solenoid  și Vă zic bună seara!

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Arhive

De vă e foame

%d blogeri au apreciat asta: